Home
„Celălalt” în acțiune. Barbarizarea Romei și romanizarea lumii

„Celălalt” în acțiune. Barbarizarea Romei și romanizarea lumii

Titlul Proiectului: „Celălalt” în acțiune. Barbarizarea Romei și romanizarea lumii

Cod Proiect: PN-II-ID-PCE-2012-4-0490 (UEFISCDI).

Perioada de derulare: 2011-2016

Echipa: dr. Alexander Rubel (Institutul de Arheologie Iași) (director de proiect), dr. Federico Santangelo (Newcastle University), dr. Felix Teichner (Universitatea Heidelberg), dr. Iulia Dumitrache (Universitatea “Al. I. Cuza” Iași), dr. Florian Matei-Popescu (Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan”, București), dr. Lucian Munteanu (Institutul de Arheologie Iași), dr. Roxana-Gabriela Curcă (Universitatea “Al. I. Cuza” Iași).

Scurtă descriere: “Graecia capta ferum victorem cepit et artes / intulit agresti Latio” (‘Grecia cucerită şi-a făcut prizonier cuceritorul sălbatic şi şi-a adus artele în rusticul Latium’). Prin acest vers celebru al lui Horaţiu (Epist. 2, 1, 156) poate fi descrisă metaforic motivaţia centrală a acestiu proiect. Horaţiu dorea să exprime percepţia romană asupra culturii greceşti ca fiind una superioară, care a influenţat civilizaţia romană ca întreg. Binecunoscuta imagine romană cu privire la superioritatea culturii greceşti şi acceptarea elementelor acestei culturi în context roman sunt recunoscute în cercetarea modernă din domeniul istoriei antice, al filologiei clasice şi al arheologiei. Prin conceptul de “Celălalt’ în acţiune” susţinem faptul că această strategie de incluziune culturală, care este atât de limpede documentată în cazul Greciei, a fost într-adevăr fundamentul ideologic care a stat la baza Imperiului Roman. Prin utilizerea acestui concept intenţionăm să descriem profilul acţiunilor romane în termenii flexibilităţii şi deschiderii inerente în faţa unor noi provocări. Asemenea deschidere şi flexibilitate constituie un model repetat, cu mici diferenţe de detaliu, în aproape toate provinciile romane. Pe scurt, proiectul propune o nouă perspectivă asupra celor mai noi dezbateri teoretice cu privire la romanizare. Romanizarea este tratată de obicei – în ciuda tuturor diferenţelor bine-cunoscute de detaliu – mai ales în relaţie cu cei care au suferit procesul de “romanizare”: subiecţii din Imperiu, populaţiile din provincii. In opoziţie cu această imagine, propunem o abordare diferită, prin concentrarea asupra flexibilităţii, unice, de altfel, a Romei, de a adopta într-un mod creativ aspecte ce ţin de “celălalt”. Este remarcabil modul în care romanii, cu toată setea lor de putere, au fost capabili să integreze elemente străine în sistemul lor religios şi cultural. Nu a existat efectiv nici o altă civilizaţie pre-modernă, cu atât mai puţin un imperiu, care să fie atât de deschis la integrarea pragmatică a “celuilalt”. Ne propunem să prezentăm ca model acest fenomen în jurul conceptului de “‘Celălalt’ în acţiune”, model care fi dezvoltat în mod interdisciplinar de către o echipă formată din istorici ai Antichităţii, numismaţi, arheologi şi lingvişti. O astfel de abordare ne va duce dincolo de modelele predominante de cercetare în domeniul romanizării – şi chiar de contribuţiile importante influenţate de studiile post-colonialiste – care încă pun accentul pe “cuceritori” opuşi “cuceriţilor”, pe “dominatori” în opoziţie cu “dominaţii”. Abordarea noastră va pune în prim-plan aspecte noi, spre exemplu nu cum cineva putea deveni roman, ci de ce a deveni roman i se putea întâmpla unui german, dac, etrusc etc. Conceptul lui Max Weber de “Herrschaft” şi noţiunea de “integrare” constituie astfel cadrul teoretic al conceptului de “‘Celălalt’ în acţiune”.

Link: http://arheo.ro/romanization/