![]() |
|
Cercetator stiintific I dr. Ion Ionita |
I. Data si locul nasterii: Nascut la 8 ianuarie 1936 la Pogorasti, com. Rauseni, jud. Botosani, Romania.
II. Studii:
- Absolvent al Sectiei de Istorie a Facultatii de Istorie-Filologie de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iasi (1954-1958).
- Doctor in Istorie la Universitatea din Bucuresti, in urma sustinerii tezei cu titlul Moldova in epoca romana (secolele II-IV e.n.), conducatori stiintifici prof. I. Nestor si prof. Em. Condurachi (1982).
- Stagii de specializare si documentare in strainatate: Burse DAAD (1969; 1987) si Humboldt (1969-1970; 1983; 1985; 1988; 1990; 1992; 1995).
- Alte stagii pentru documentare la Universitatile din Bonn (1989; 1996; 1998; 2002; 2004), München (1991; 1993; 1994) si Lódz (1984; 1986), la Academia Regala Suedeza (1970) si la Römisch-Germanische Kommission des Deutschen Archäologischen Instituts din Frankfurt (2002; 2004).
- Documentare prin schimburi academice in Rusia (1974; 1986), Ukraina (1974; 1986) si Bulgaria (1984).
III. Atributii:
- Cercetator stiintific stagiar la Institutul de Arheologie din Iasi (din 1958), cercetator stiintific (1966) si cercetator stiintific III (1971), II (1990) si I (1992). Sef al sectorului de arheologie daco-romana (1981-2004). Conducator de doctorat la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iasi (din 1990).
IV. Preocupări ştiinţifice prioritare:
- Preocupari stiintifice pentru istoria Europei de est in prima jumatate a mileniului I d. Hr. cu speciala privire asupra urmatoarelor trei teme: 1. Civilizatia dacilor liberi (sec. II -III d. Hr.); 2. Populatiile sarmatice (sec. II - IV d. Hr.); 3. Cultura Santana de Mures – Cernjachov (sec. III – IV d. Hr.)
V. Colaborări ştiinţifice internaţionale:
- Colaborator la Corpus-ul descoperirilor romane din Dacia răsăriteană (exceptând teritorile incluse în Imperiul roman) în cadrul proiectului internaţional „Corpus der römischen Funde im europäischen Barbaricum” (coordonator: Römisch-Germanische Kommision din Frankfurt/Main, Germania).
- Coordonator şi participant la realizarea proiectelor Römische Funde im Gebiet der Sântana-de-Mureş-Černjachov-Kultur (2001-2002) şi Römische und byzantinische Keramikfunde in südosteuropäischen Barbaricum (spätes 3. bis 6. Jahrhundert) (2006) din cadrul programului internaţional Fritz-Thyssen-Sonderprogramm zum wissenschaftlichen Wiederaufbau in Südosteuropa.
- Autor şi consilier de specialitate în colectivul de redacţie al lucrării enciclopedice Reallexikon der Germanischen Altertumskunde (HOOPS2) (pentru volumele 13-35 şi Register Band 1-2 [1998-2008]), Berlin – New York.
- Participant la proiectul transfrontalier Phare Antichitatea târzie în bazinul Prutului (2008-2009).
VI. Participări la reuniuni ştiinţifice internaţionale:
- Participant la numeroase reuniuni ştiinţifice internaţionale în Cehia (Praga, Mikulov), Suedia (Stockholm), Germania (Mainz, Stuttgart, Potsdam, Frankfurt am Main, Caputh, Göttingen), Austria (Zwettl), Polonia (Varşovia, Łódź), România (Iaşi, Piatra Neamţ, Bucureşti, Suceava, Galaţi, Bârlad), Norvegia (Fredrikstad), Slovacia (Bratislava, Malé Vozokany), Italia (Milano, Cosenza), Franţa (Reims), Ungaria (Budapesta) şi Republica Moldova (Chişinău).
VII. Afiliere la instituţii şi organizaţii ştiinţifice:
- Membru corespondent al Institutului Arheologic German (din 1988).
VIII. Distinctii:
- Premiul “Vasile Parvan” al Academiei Romane (1982).
- Membru de onoare al Centrului de Cercetări Arheologice al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (2005).
IX. Săpături arheologice:
- Valeni – Roman (1963-1968; 1970), Baiceni – Siliste (1963-1968; 1970), Miorcani (1966-1968; 1970-1973; 1982) si Iasi – Nicolina (1975-1978); Trusesti – Tuguieta si Cuha (1958-1961), Vaslui (1959), Trifesti – Iasi (1959), Poienesti – Vaslui (1960), Iasi – Fabrica de Caramizi (1960), Ionaseni – Botosani (1961), Pogorasti (1961-1962), Botosani – Dealul Caramidariei (1960-1961), Dumitrestii Galatii (1962), Iacobeni – Iasi (1962), Siliste – Barlad (1965), Todireni – Botosani (1967-1968), Tacuta – Vaslui (1972), Ipotesti – Botosani (1979-1980), Stanca – Botosani (1981), Tocileni (1981-1982), Mihalaseni (1992; 1995; 1999). Participant la expeditia arheologica germana de la Kamid el Loz din Liban (1972).
XI. Referiri despre:
- J. Filip (Hrsg.), Enzyklopädisches Handbuch zur Ur- und Frühgeschichte Europas, 2, Praga, 1969, p. 1734.
- St. Stefanescu (Red.), Enciclopedia istoriografiei romanesti, Bucuresti, 1978, p. 182.
- Who’s Who in the World, 14th Edition, 1997.
- V. Mihailescu-Bîrliba, Professor Ion Ioniţă wird 70, în volumul omagial Romano-Barbarica. In honorem septagenarii magistri Ion Ioniţă oblata. Honoraria II (ed. V. Mihailescu-Bîrliba, C. Hriban, L. Munteanu), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006, p. 13-17.
XII. Lista lucrarilor publicate:
Volume
- I. Ionita, Das Gräberfeld von Independenta (Walachei). Zur relativen Chronologie und zu den Bestattungs-, Beigaben- und Trachtsitten eines Gräberfeldes der Cernjachov-Santana-de-Mures-Kultur (Saarbrücker Beiträge zur Altertumskunde 10), Rudolf Habelt Verlag, Bonn, 1971.
- I. Ionita, La nécropole du IV-e siècle de n. è. à. Miorcani. Inventaria Archaeologica, Roumanie, Fascicule 8, R42-R51, Editura Academiei, Bucuresti, 1977.
- I. Ionita, V. Ursachi, La nécropole carpe des II e III e siècle de n. è. à. Valeni. Inventaria Archaeologica, Roumanie, Fascicule 9, R52 R63, Editura Academiei, Bucuresti, 1977.
- I. Ionita, Din istoria si civilizatia dacilor liberi. Dacii din spatiul est carpatic in secolele II IV e. n., Editura Junimea, Iasi, 1982.
- I. Ionita, V. Ursachi, Valeni. O mare necropola a dacilor liberi, Editura Junimea, Iasi, 1988.
Editari
- N. Iorga, Istoria romanilor, I/1 Stramosii inainte de romani (ed. a II a), Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988 (Text stabilit, note si comentarii: cartea III, capitolele 5 8), p. 260 284.
- N. Iorga, Istoria romanilor, I/2 Sigiliul Romei (ed. a II a), Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, Bucuresti, 1988 (Text stabilit, note si comentarii: cartea III si IV), p. 196 250.
- N. Iorga, Istoria romanilor, II Oamenii pamantului pana la anul 1000 (ed. a II a), Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, Bucuresti, 1992, (Text stabilit, note si comentarii: cartea I si III; Postfata), p. 15 64, 151 193, 357 368.
Studii si articole
- I. Ionita, Recunoasteri arheologice in regiunea satelor Pogorasti si Rauseni, in ArhMold, I, 1961, p. 295 306.
-
I. Ionita, Sapaturile de salvare de la Trifesti, in Materiale, VIII, 1962, p. 733 739.
Al. Andronic, I. Ionita, Fl. Banu, Santierul arheologic de la Vaslui, in Materiale, VIII, 1962, p. 795 802. - I. Ionita, Noi descoperiri sarmatice pe teritoriul Moldovei, in ArhMold, II III, 1964, p. 311 328.
- I. Ionita, Contributii cu privire la cultura Santana de Mures Cerneahov pe teritoriul Republicii Socialiste Romania, in ArhMold, IV, 1966, p. 189 259.
- D. Teodor, I. Ionita, Cercetari arheologice in Podisul Sucevei, in ArhMold, V, 1967, p. 309 325.
- I. Ionita, V. Ursachi, Noi date arheologice privind riturile funerare la carpo daci, in SCIV, 19, 1968, 2, p. 211 226.
- I. Ionita, Un cimitir din secolul al IV lea e. n. la Negresti Vaslui, in SCIV, 19, 1968, 2, p. 293 296.
- I. Ionita, Necropola daco carpica de la Dumitrestii Galatii, judetul Iasi, in ArhMold, VI, 1969, p. 123 135.
- I. Ionita, Elemente autohtone in cultura Santana de Mures Cerneahov (sec. IV e. n.) din Moldova, in Carpica, IV, 1971, p. 197 206.
- I. Ionita, V. Ursachi, Nouvelles données archéologiques concernant les Carpo Daces, in Actes du 7 e Congrès International des Sciences Préhistoriques et Protohistoriques (Prague 21 27 août 1966) 2, Éditions de l’Academie Tchécoslovaque des Sciences, Praga, 1971, p. 1022 1024.
- I. Ionita, Probleme der Santana de Mures Cernjachov Kultur auf dem Gebiete Rumäniens, in Studia Gotica (Antikvariska serien 25), Kungl. Vitterhets Historie och Antikvitets Akademien, Stockholm, 1972, p. 95 104.
- I. Ionita, Asezarea de tip Santana de Mures Cernjachov de la Iasi Fabrica de caramizi, in ArhMold, VII, 1972, p. 267 306.
- I. Ionita, Unele probleme privind populatia autohtona din Moldova in secolele II V e. n., in Crisia, 2, 1972, p. 183 198.
- I. Ionita, V. Spinei, Asezarea prefeudala tarzie de la Baiceni Siliste, in ArhMold, VII, 1972, p. 307 330.
- I. Ionita, Necropola din secolul IV e. n. de la Miorcani, jud. Botosani, in CercetIst, S.N., V, 1974, p. 81 92.
- I. Ionita, The social economic structure of society during the Goths' migration in the Carpatho Danubian area, in M. Constantinescu, st. Pascu, P. Diaconu (Red.), Relations between the autochthonous population and the migratory populations on the territory of Romania, Editura Academiei, Bucuresti, 1975, p. 77 89.
- I. Ionita, Miorcani. Pogorasti. Valeni, in D. M. Pippidi (Red.), Dictionar de istorie veche a Romaniei, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1976, p. 394, 475, 608 609.
- I. Ionita, Quelques problèmes concernant la continuité dace à l'est des Carpates au cours des II e III e s. de n. è., in Actes du II e Congrès International de Thracologie (Bucarest, 4 10 septembre 1976) II, Editura Academiei, Bucuresti, 1980, p. 331 338.
- I. Ionita, Civilizatia dacica in secolele II III e. n., in Hierasus 1, 1978 (1980), p. 141 146.
- I. Ionita, Die Römer Daker und die Wandervölker im donauländischen Karpatenraum im 4. Jahrhundert, in H. Wolfram, F. Daim (Red.), Die Völker an der mittleren und unteren Donau im fünften und sechsten Jahrhundert. Berichte des Symposions der Kommission für Frühmittelalterforschung, 24. bis 27. Oktober 1978, Stift Zwettl, Niederösterreich, Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien, 1980, p. 123 129, 5 Tafeln.
- I. Ionita, La romanisation des Daces du Sud de la Moldavie, in Roumanie. Pages d'histoire 5, 1980, 1, p. 126 136.
- I. Ionita, Despre unele formatiuni teritoriale ale dacilor liberi de la est de Carpati in sec. II III e. n., in Muzeul National, V, 1981, p. 103 108.
- I. Ionita, Moldova in epoca romana, secolele II IV e. n, Rezumatul tezei de doctorat, Bucuresti, 1981, 24 p.
- I. Ionita, Eine Siedlung der Jüngeren Römischen Kaiserzeit und der Völkerwanderungszeit in Iasi Nicolina (Rumänien). Ein Beispiel für die Möglichkeiten chronologischer Gliederungen von Siedlungsmaterial, in D. Papenfuss, V. M. Strocka (Hrsg.), Palast und Hütte. Beiträge zum Bauen und Wohnen im Altertum. Tagungsbeiträge eines Symposium der Alexander von Humboldt Stiftung, Bonn Bad Godesberg, veranstaltet vom 25. 30. November 1979 in Berlin, Verlag Philipp von Zabern, Mainz, 1982, p. 567 586.
-
I. Ionita, Necropola din secolul IV e. n. de la Horlesti, com. Rediu, jud. Iasi, in SAA, I (Corolla memoriae Nicolai Gostar dedicata), Iasi, 1983, p. 194 199, 1 Fig.
I. Ionita, O. L. Sovan, Sapaturile arheologice de la Ipotesti, jud. Botosani, in Hierasus, iv, 1981 (1983), p. 45 49. - I. Ionita, Din istoria si civilizatia dacilor liberi. Dacii din spatiul est carpatic in secolele II IV e. n., Iasi, 1982, in Carti noi in stiintele istorice. Referate si recenzii. Materialul documentar in sprijinul cadrelor didactice si cadrelor de stiinte sociale, Bucuresti, 1, 1983, p. 14 28.
- I. Ionita, Idei despre romanizarea lumii dace in opera lui Parvan, in Hierasus, V, 1983 (1984), p. 329 333.
- I. Ionita, O. L. Sovan, Necropola dacica de la Stanca, comuna Stefanesti, jud. Botosani, in Hierasus, V, 1983 (1984), p. 89 121.
- I. Ionita, Importante descoperiri arheologice din perioada de formare a poporului roman in asezarea de la Iasi Nicolina, in ArhMold, X, p. 1985, 30 49.
- I. Ionita, Chronologie der Santana de Mures Cernjachov Kultur (I), in J. Kmiecinski (Hrsg.), Peregrinatio Gothica I (Archaeologia Baltica VII), Lódz, 1986, p. 295 351.
- I. Ionita, Obarsia vocatiei pentru universal, in I. Agrigoroaie, Gh. Buzatu und V. Cristian (Red.), Romanii in istoria universala, I, Editura Academiei, Iasi, 1986, p. 1 3.
I. Ionita, Marturii milenare in vatra Iasilor, in Fortus. Un deceniu in universul muncii si creatiei tehnice romanesti, Combinatul de Utilaj Greu, Iasi, 1986, p. 60 84. - I. Ionita, Viata social politica si statala in Dacia libera, in File din istoria militara a poporului roman. Studii, 17, 1987, p. 156 174.
- I. Ionita, Veränderungen der Bestattungssitten im Gräberfeld von Targsor, in J. Kmiecinski (Hrsg.), Peregrinatio Gothica II (Archeologia Baltica, VIII), Lódz, 1989, p. 159 183.
- I. Ionita, Die Fibel mit umgeschlagenem Fuß in der Santana de Mures Cernjachov Kultur, in Eldrid Straume und Ellen Skar (Red.), Peregrinatio Gothica III, Fredrikstad, Norwaye, 1991 (Universitetets Oldsaksamlings Skrifter Nr. 14), Universitetsforlaget, Oslo, 1992, p. 77 90.
- I. Ionita, Die Fibel als Kleidungszubehör in der Tracht der Daker (2. 3. Jh. u. Z.), in Folia Archaeologica, 16 (Festschrift J. Kmiecinski), 1992, p. 179 189.
- I. Ionita, Continuitate dacica, migratori si romanizare in spatiul carpato nistrian in prima jumatate a mileniului I e. n., in A. Petrencu (Red.), Probleme actuale ale istoriei nationale si universale. Culegere de studii si materiale, Editura Universitas, Chisinau, 1992, p. 88 98.
- I. Ionita, Elemente crestine in practica riturilor de inmormantare din Moldova in secolele IV V e. n., in Teologie si Viata. Revista de gandire si spiritualitate (Serie noua), 3 (69), Nr. 4 7 (Aprilie Iulie), 1993, p. 54 59.
- I. Ionita, Prefata la: Valeriu Sirbu, Credinte si practici funerare, religioase si magice in lumea geto dacilor, Galati, 1993, p. 13 16.
- I. Ionita, Cultura di Sintana de Mures: Romania e Repubblica Moldava, in "I Goti", Editura Electa Lombardia, Milano, 1994, p. 93 107 (Cat. n. I.28 I.33), Fig. I,137 I,173.
- I. Ionita, Contributii (3 voci: Bogdanesti 2; Broscauti; Comarna) in C. Preda (Red.), Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romaniei, I (A C), Editura enciclopedica, Bucuresti, 1994, p. 191, 215, 336.
- I. Ionita, Römische Einflüsse im Verbreitungsgebiet der Santana de Mures Cernjachov Kultur, in ArhMold, XVII, 1994, p. 109 116.
- I. Ionita, O. L. Sovan, Einzelne Bronzefunde aus der Moldau und Siebenbürgen, in Bronzefunde aus Rumänien, bearbeitet und redigiert von Tudor Soroceanu. Prähistorische Archäologie in Südosteuropa 10, Berlin 1995, p. 255 259.
- I. Ionita, Elemente crestine in practica riturilor de inmormantare din Moldova in secolele IV V e.n., in Din istoria Europei romane (From the history of the roman Europe). Omagiu D. Protase, volum ingrijit de S. Dumitrascu, V. Moga, A. Chiriac si S. sipos, Oradea 1995, p. 253 262.
- I. Ionita, Contributii (12 voci: Dancu; David 1; Dochia 2; Doina; Dumestii Vechi; Dumitrestii Galatii; Hanesti; Iacobeni 2; Iasi; Ionaseni; Letcani; Lunca 1) in C. Preda (Hrsg.), Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romaniei, II (D L), Editura enciclopedica, Bucuresti, 1996, p. 26, 28, 68, 93, 223, 246 248, 264, 308, 334.
- I. Ionita, Romanizarea Daciei rasaritene in prima jumatate a mileniului I d. Hr., in Limba romana. Revista de stiinta si cultura filologica (Chisinau), Anul VI, Nr. 5 6 (29 30), 1996, p. 180 187. Retiparit in: Seminarul cu statut permanent: Probleme actuale ale istoriei, economiei si culturii moldovenilor de la Est de Prut. Caietul 2. Romanizarea la est de Carpati. Materialele sesiunii din 3 iulie 1996, Chisinau 1996, p. 24 34. Retiparit in: Revista de Istorie a Moldovei, Chisinau, 1999, 1 2, p. 19 26.
- I. Ionita, Archéologie des Goths en Roumanie: paganisme et christianisme, in M. Rouche (Réd.), Clovis. Histoire et mémoire. Actes du Colloque international d’histoire de Reims. Vol. I: Clovis et son temps, l’événement, Presses de l’Université de Paris Sorbonne, Paris, 1997, p. 159 170.
- I. Ionita, Eine Glasschale mit eingeritztem Wabenmuster und Facettenschliff von Iacobeni (Kr. Iasi), in Dacia N.S., XXXVIII XXXIX, 1994 1995 (Hommage ? Ion Nestor. Vingt ans apr?s sa disparition), p. 151 162.
- I. Ionita, Die freien Daker an der nordöstlichen Grenze der römischen Provinz Dakien. Dacii liberi la granita nord estica a provinciei Dacia romana, in N. Gudea (Red.), Romani si barbari la frontierele Daciei romane. Römer und Barbaren an den Grenzen des römischen Dazien. Acta Musei Porolissensis, XXI, Publicatie separata. Sondererscheinung, Zalau, 1997, p. 879 905.
- I. Ionita, Eine scheibengedrehte Schale mit Sonnensymbolen bei Tacuta, in J. Ilkjæra und A. Kokowski (Hrsg.), 20 lat archeologii w Maslomeczu, II, Wydawnictwo Uniwersytetu Marii Curie Sklodowskiej, Lublin, 1998, p. 55 60.
I. Ionita, Geto dakische Kultur und Kunst, in RGA2, 11, Berlin – New York, 1998, p. 569 577. - I. Ionita, Sondajul arheologic de la Tacute (judetul Vaslui), in ArhMold, XX, 1997 (1999), p. 89 106.
- I. Ionita, Jutas, in RGA2, 16, Berlin – New York, 2000, p. 140 141.
- I. Ionita, Karpaten, in RGA2, 16, Berlin – New York, 2000, p. 318 322.
- I. Ionita, Ker?, in RGA2, 16, Berlin – New York, 2000, p. 462 464.
- I. Ionita, Vase de sticla romane la dacii liberi (secolele II III p. Chr.), in Istros, X, 2000, p. 325 361.
- I. Ionita, Contributii (10 voci: Mihalaseni; Miorcani; Moara Nica; Negresti; Nemtisor; Oniscani; Petricani 1; Podu Pietris; Pogorasti; Probota), in C. Preda (Red.), Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romaniei, III (M Q), Editura enciclopedica, Bucuresti, 2000, p. 72, 79, 86 87, 181, 183, 232, 308, 330 331, 333 334, 378.
- I. Ionita, Istoria Romanilor, vol. II, Editura enciclopedica, Bucuresti, 2001. Autor al urmatoarelor capitole (p. 401 437, 449 463, 617 637, 663 693, 742 744, 750 754):
Dacii liberi. Cadrul general
Dacii liberi din Muntenia
Dacii liberi din Moldova
Relatiile dacilor liberi cu romanii, sarmatii si cu germanii
Populatia locala in secolul al IV lea in regiunile extracarpatice
Sarmatii
Gotii - I. Ionita, Krimgoten (4. Archäologisches), in RGA2,17, Berlin New York, 2001, p. 375 377.
- I. Ionita, O necropola apartinand dacilor liberi la Dumestii Vechi (com. Dumesti, jud. Vaslui), in L. Cornea, M. Drecin, B. Stefanescu, A. Chiriac, I. Crisan (Red.), Adevarul omeneste posibil pentru randuirea binelui. Volum omagial Sever Dumitrascu, Oradea, 2001, p. 235 247.
- I. Ionita, Malaja Perešcepina, in RGA2,19, Berlin New York, 2001, p. 182 184.
- I. Ionita, Martynovka, in RGA2,19, Berlin New York, 2001, p. 369 371.
- I. Ionita, Mediesu Aurit, in RGA2,19, Berlin New York, 2001, p. 480 482.
- I. Ionita, Mez?berény, in RGA2,20, Berlin New York, 2002, p. 8 10.
- I. Ionita, Moresti und Noslac, in RGA2,20, Berlin New York, 2002, p. 241 243.
- I. Ionita, Odobescu, Alexandru, in RGA2, 21, Berlin New York, 2002, p. 561 562.
- I. Ionita, Die Fibeln mit umgeschlagenem Fuß Almgren Gruppe VI,1, in J. Kunow (Hrsg.), 100 Jahre Fibelformen nach Oscar Almgren. Internationale Arbeitstagung 25. 28. Mai 1997 in Kleinmachnow, Land Brandenburg, Verlag Brandenburgisches Landesmuseum f?r Ur und Fr?hgeschichte,Wünsdorf, 1998 [2002], p. 231 240.
- I. Ionita, Olbia Archäologisches, in RGA2, 22, Berlin New York, 2003, p. 83 86.
- I. Ionita, Osztrópataka, in RGA2, 22, Berlin New York, 2003, p. 376 378 Taf. 12 13.
- I. Ionita, Penkovka Kultur, in RGA2, 22, Berlin New York, 2003, p. 553 558.
- I. Ionita, Vase de sticla romane la dacii liberi (secolele II III d. Hr.), in ArhMold, XXIII XXIV, 2000 2001 (2003), p. 219 247.
- I. Ionita, Porumbenii Mici, in RGA2, 23, Berlin New York, 2003, p. 298 300.
- I. Ionita, Prostea Mica, in RGA2, 23, Berlin New York, 2003, p. 508 509.
- I. Ionita, Rumänien und Republik Moldau: Völkerwanderungszeit, in RGA2, 25, Berlin New York, 2003, p. 479 483.
- I. Ionita, Ein gehenkelter Toneimer der Santana de Mures Kultur aus Miorcani, in Europa Barbarica. Monumenta Studia Gothica IV, Lublin, 2004, p. 161 169.
- I. Ionita, Les Carpates pendant la pr?histoire et la protohistoire : une barri?re entre l’Occident et l’Orient de l’Europe ?, in Hommage ? Michel Rouche, Paris, 2004, p. 273 288.
- I. Ionita, Santana de Mures ?ernjachov Kultur, in RGA2, 26, Berlin New York, 2004, p. 445 455.
- I. Ionita, Sarmaten 2. Arch?ologisches, in RGA2, 26, Berlin New York, 2004, p. 508 512.
- I. Ionita, Prefata la: V. Palade, Asezarea si necropola de la Barlad – Valea Seaca (sfarsitul sec. al III lea – a doua jumatate a sec. al V lea), Bucuresti, 2004, p.7 32.
- Masivul Carpatic – un reper geografic de rezonanţă în istoria Europei (mileniul I d. Hr.), în Studia Historica et Archaeologica. In Honorem Magistrae Doina Benea, Timişoara 2004, p. 217-229.
- Les Carpates pendant la préhistoire et la protohistoire: une barrière entre l‘Occident et l‘Orient de l‘Europe?, în Famille, violance et christianisation au Moyen Âge. Mélanges offerts à Michel Rouche. Études réunies par Martin Aurell et Thomas Deswarte. Cultures et Civilisations Médiévales N° 31, Presses de l’Université Paris Sorbonne, Paris 2005, p. 283-298.
- Tombes tumulaires pendant l’antiquité tardive et la grande migration des peuples dans l‘espace Carpato-Dniéstrien, în ArhMold 26, 2003 (2005), p. 59-90.
- Şeica Mică, în RGA2 30, 2005, p. 247-249.
- Obiceiuri de port în secolul IV d. Hr. (Podoabe, amulete, accesorii vestimentare şi obiecte de toaletă), în M. Mamalaucă (coord.), Obiceiuri de port în aria culturii Sântana de Mureş. Obiecte de podoabă, amulete, accesorii de vestimentaţie şi toaletă [Catalogul expoziţiei Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad, 15 mai – 15 iunie 2005], ASA, Bucureşti 2005, p. 12-15.
- Obiecte din necropola din sec. IV d. Hr. de la Miorcani (P.129-144; T.60-61; V.136-138), în: M. Mamalaucă (coord.), Obiceiuri de port în aria culturii Sântana de Mureş. Obiecte de podoabă, amulete, accesorii de vestimentaţie şi toaletă [Catalogul expoziţiei Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad, 15 mai – 15 iunie 2005], ASA, Bucureşti 2005, p. 64-67, 83-84, 99, 119.
- Prefaţă la: O. L. Şovan, Necropola de tip Sântana de Mureş – Černjachov de la Mihălăşeni (Jud. Botoşani). Bibliotheca Archaeologica „Hierasus” - Monographica I, Târgovişte 2005, p. 7-9.
- Necrolog: Helmut Roth (1941-2003), în ArhMold 26, 2005, p. 368-370.
- Valea lui Mihai, în RGA2 32, 2006, p. 42-43.
- Prefaţă la: Vl. Vornic, Aşezarea şi necropola de tip Sântana de Mureş-Černjachov de la Budeşti, Editura Pontos, Chişinău 2006, p. 9-17.
- Barboşi – Tirighina (Piroboridava ?) après dix-sept décennies depuis l’apparition de la monographie par Gh. Săulescu, în: V. Sîrbu (ed.), Important Sites from the Pre-Roman and Roman Time on the Lower Danube Valley (4th century BC – 4th century AD). Proceedings of the International Coloquium Galaţi, 10th – 12th of May 2007, Supplementum Istros XIV, Editura Istros, Brăila 2007, p. 71-80.
- Necropola din secolul al IV-lea d. Hr. de la Rânzeşti (com. Fălciu, jud. Vaslui), în Acta Musei Tutovensis II, 2007, p. 63-69.
Alte lucrari
- I. Ionita, Abitato dacico del III IV sec. e. n., in Fasti Archaeologici, XVIII XIX, 1968, p. 399 (nr. 5605).
- I. Ionita, Pogorasti, in J. Filip (Red.), Enzyklopädisches Handbuch zur Ur und Frhhgeschichte Europas, II, Praga, 1969, p. 1053.
- I. Ionita, Expeditia de sapaturi arheologice de la Kamid el Loz, Liban, in AIIAI, X, 1973, p. 651 652.
- I. Ionita, Simpozionul de la Zwettl Austria, in AIIAI, XV, 1978, p. 680.
- I. Ionita, Nicolae Gostar, in ArhMold, IX, 1980, p. 149 150.
- I. Ionita, Simpozionul de arheologie organizat de Fundatia Alexander von Humboldt, in AIIAI, XIX, 1982, p. 891 892.
- I. Ionita, Geto dacii in context european. Simpozion romano vestgerman de istorie si arheologie, in AIIAI, XIX, 1982, p. 892 894.
- I. Ionita, Calatorie de documentare stiintifica in R. F. Germania, in AIIAI, XXI, 1984, p. 715.
- I. Ionita, Zum Thema: Mutations démographiques au debut du Moyen Age: autochthones et migrateurs, in XVI e Congrès International des Sciences Historiques, Stuttgart du 25 août au 1 er septembre 1985, III Actes, Stuttgart, 1986, p. 418.
- I. Ionita, Contributii in: Bohuslav Novotny (Hrsg.), Enzyklopedia archeologie, Bratislava, 1986.
- I. Ionita, Simpozionul international de arheologie de la Biale Blota Pommerania, in ArhMold, XI, 1987, p. 287 288.
- I. Ionita, O noua calatorie de studii in R. F. Germania: 25 august 14 septembrie 1985, in ArhMold, XI, 1987, p. 293.
- I. Ionita, Emil Condurachi (1912 1987), in ArhMold, XIII, 1990, p. 277 278.
- I. Ionita, Simpozionul de la Isegran Fredrikstad, Norvegia, 26 31 octombrie 1991, in ArhMold, XV, 1992, p. 224.
- I. Ionita, Simpozionul "Geoarheologia tumulilor in Europa antica (mileniul I i. e. n. mileniul I e. n.)" organizat la Cosenza/Calabria (iunie 1993), in ArhMold, XVII, 1994, p. 347.
- I. Ionita, Vasile Palade (1923 1993), in ArhMold, XVII, 1994, p. 353 354.
- I. Ionita, Expozitia "I Goti" de la Milano, 27 ianuarie 8 mai 1994, in ArhMold, XVII, 1994, p. 347 348.
- I. Ionita, Nekrolog: Joachim Werner (1909 1994), in ArhMold, XVIII, 1995, p. 357 359.
- I. Ionita, Sesiune de lucru la Academia de Stiinte din Göttingen, in ArhMold, XXI, 1998 (2000), p. 350 351.
Recenzii si note bibliografice
- G. B. Fedorov, O dvuch obrjadach pogrebenija v cernjachovskoj kul'ture (Sovetskaja archeologija, 3, 1958, p. 234 243), in SCIV, 12, 1961, 1, p. 170 174.
- J. Werner, Herkuleskeule und Donar Amulett,(Jahrb. RGZM, 11, 1964, p. 176 199), in Dacia, N.S., XIII, 1969, p. 555 559.
- Edit B. Thomas, Helme. Schilde. Dolche. Studien über römisch pannonische Waffenfunde, Budapesta, 1971, in ArhMold, VIII, 1975, p. 320 321
- V. M. Cygylyk, Naselennja verchn'ogo Podnistrov'ja peršych stolit' našoji ery. Plemena lypyc'koji kul'tury, Kiev 1975, in ArhMold, IX, 1980, p. 144 145.
- Gottfried Schramm, Eroberer und Eingesessene. Geographische Lehnnamen als Zeugen der Geschichte Südosteuropas im ersten Jahrtausend n. Chr., Stuttgart 1981, in AIIAI, XIX, 1982, p. 743 749.
- G. Popilian, Necropola daco romana de la Locusteni, Craiova, 1980, in Carpica, XV, 1983, p. 269 273.
- H. Roth, Kunst der Völkerwanderungszeit, Propyläen Kunstgeschichte, Supplimentband 4, Frankfurt a. M. Berlin Wien 1979, in ArhMold, X, 1985, p. 118 120.
- V. Mihailescu Birliba, La monnaie romaine chez les Daces Orientaux, Bucuresti, 1980, in ArhMold, X, 1985, p. 113 117.
- Carpica, XV, Bacau 1983 (1984), in AIIAI, XXII, 1985, 2, p. 963 964.
- Thomas S. Burns, A History of the Ostrogoths, Bloomington 1984, in Germania, 64, 2, 1986, p. 657 660.
- M. Tempelmann Maczynska, Die Perlen der römischen Kaiserzeit und der frühen Phase der Völkerwanderungszeit im mitteleuropäischen Barbaricum (Römisch Germanische Forschung 43), Mainz, 1985, in ArhMold, XII, 1988, p. 335 337.
- Dietrich Claude, Der Handel im westlichen Mittelmeer während des Frühmittelalters. Bericht über ein Kolloquium der Kommission für die Altertumskunde Mittel und Nordeuropas im Jahre 1980, Abhandlungen der Akademie der Wissenschaften in Göttingen, Philologisch Historische Klasse, 3. Folge, Nr. 144, Göttingen, 1985, in ArhMold, XII, 1988, p. 337 338.
- Boris A. Raev, Roman Imports in the Lower Don Basin, BAR International Series 278, Oxford 1986, in Germania, 67, 1, 1989, p. 243 246.
- Eldrid Straume, Gläser mit Facettenschliff aus skandinavischen Gräbern des 4. und 5. Jahrhunderts n. Chr., Oslo 1987, in Germania 71, 1, 1993, p. 266 267.
- A. Kokowski, Lubelszezyzna w mlodszym okresie przedrzymskim i w okresie rzymskim. Lubelskie Materialy Archeologiczne 4, Lublin 1991, in ArhMold, XVI, 1993, p. 327 329.
- T. Capelle, Die Miniaturenkette von Szilágysomlyó (simleul Silvaniei). Universitätsforschungen zur Prähistorischen Archäologie, Band 22, In Kommission bei Dr. Rudolf Habelt GmbH, Bonn 1994, in Germania, 75, 2, 1997, p. 804 806.
- H. Friesinger, F. Daim (Hrsg.), Typen der Ethnogenese unter besonderer Berücksichtigung der Bayern. Berichte des Symposions der Kommission für Frühmittelalterforschung, 27. bis 30. Oktober 1986, Stift Zwettl, Niederösterreich, Teil II. Österreichische Akademie der Wissenschaften, Philosophisch Historische Klasse, Denkschriften, 204. Band. Veröffentlichungen der Kommission für Frühmittelalterforschung 13, Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien 1990, in Dacia, N.S., XL XLII, 1996 1998 (2000), p. 517 519.
[ Home ]
