![]() |
|
Cercetator stiintific Eugenia Neamtu (1930-1980) |
Eugenia Neamtu s-a nascut la 17 iunie 1930 in satul Crivesti, comuna Strunga, judetul Iasi. Dupa absolvirea liceului teoretic din Roman si-a continuat studiile la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iasi, absolvind in 1954 Facultatea de istorie. In 1956 a fost incadrata ca cercetator stiintific la Institutul de Istorie si Arheologie „A. D. Xenopol” din Iasi, iar din 1971 a activat, la acelasi Institut, ca cercetator stiintific principal.
Inca din primul an de facultate, viitoarea cercetatoare a fost atrasa de arheologia medievala, formandu-se apoi ca specialist in acest domeniu pe santierul scoala de la Suceava, de sub conducerea profesorului Ion Nestor, santier la care Eugenia Neamtu a participat mai multi ani ca studenta si ca arheolog consacrat. Concomitent, in decursul anilor, participand sau conducand santierele arheologice de la Bicaz, Vaslui, Piatra-Neamt, Iasi, Husi, Hirlau si Lunca Botosani, si-a desavarsit specialitatea cu neasemuita pasiune si constiinta profesionala.
Eugenia Neamtu a fost inainte de toate un om daruit cu alese insusiri, inzestrata cu o vie inteligenta, cu un real talent in artele plastice, cu tenacitate, pasiune si putere de munca, cu o mare dragoste pentru adevar si, mai presus de toate, cu o blandete, o delicatete si o noblete sufleteasca rar intalnita. Cercetator de inalta tinuta stiintifica in sensul cel mai apropiat de valoarea ideal-umana, Eugenia Neamtu si-a pus calitatile ei de om, de istoric si arheolog in slujba relevarii adevarului istoric, a descoperirii si valorificarii lui, evidentiindu-l cu rabdare, competenta si discernamant. Ei i se datoreaza initierea cercetarilor arheologice si apoi desfasurarea lor pe scara larga, la Baia, prima capitala a statului feudal Moldova, unde, ca urmare a unor intense campanii de sapaturi s-au obtinut rezultate de o deosebita valoare stiintifica, ce au si fost, in parte, valorificate in primul volum monografic consacrat acestui important obiectiv. Contributiile Eugeniei Neamtu, prezentate in primul volum privind cercetarile de la Baia (aparut in 1980), precum si in cel de-al doilea, pot fi socotite drept temeinice surse de referinta pentru numeroase si insemnate aspecte legate de societatea feudala de la rasarit de Carpati.
In bogata sa activitate pe taram stiintific, cercetatoarea Eugenia Neamtu a abordat teme de studiu diverse si deosebit de actuale, vizand indeosebi continutul civilizatiei medievale din Moldova, aducand numeroase si importante contributii, pe care ni le-a infatisat intr-o serie de lucrari de incontestabila valoare.
Cercetand ani indelungati cultura materiala oraseanca din Moldova prin investigatiile intreprinse in unele dintre cele mai vechi si mai importante asezari urbane din aceasta parte a tarii, Eugenia Neamtu a adus multiple si consistente precizari cu privire la elementele esentiale care caracterizeaza viata economica, sociala si culturala a societatii romanesti din evul mediu, relevand aspecte noi si interesante care au largit astfel considerabil cunostintele despre istoria medie a Romaniei.
Inzestrata cu o mare capacitate de analiza, cu spirit de observatie si cu o bine recunoscuta meticulozitate, ea a fost atrasa constant de cercetarea unor complexe probleme de istoria artei feudale, elaborand cateva remarcabile studii in acest domeniu. De altfel, calitatile sale sufletesti si talentul pe care il avea in artele plastice i-au facilitat apropierea catre arta medievala, i-au permis intelegerea ei temeinica oferindu-i astfel posibilitatea de a-i releva frumusetea si valoarea, ca si semnificatia ei istorica.
De asemenea, cu multa pasiune si pricepere, Eugenia Neamtu a cercetat o parte din importantele descoperiri numismatice medievale din Moldova, dand la iveala aspecte noi, deosebit de importante pentru cunoasterea vietii economice, sociale si politice a tarii Moldovei.
Desi a activat ca specialist in domeniul arheologiei medievale, Eugenia Neamtu s-a preocupat in egala masura si de sursele documentare scrise, coroborand cu intuitie si acribie informatiile arheologice cu acelea documentare.
Prin intreaga sa activitate, prin realizarile obtinute pe taram stiintific, prin daruirea, pasiunea si competenta cu care a investigat trecutul istoric, cautand sa-i desluseasca pe deplin intelesul si tainele, Eugenia Neamtu va ramane pentru toti cei care au cunoscut-o un luminos exemplu.
Referiri despre:
- R. Popovici, Eugenia Neamtu, in CercetIst, SN, XII-XIII, 1981-1982, p. 734-736.
- D.Gh. Teodor, Eugenia Neamtu, in ArhMold, X, 1985, p. 129-131.
Lista lucrarilor publicate:
Volume
- Eug. Neamtu, V. Neamtu, St. Cheptea, Orasul medieval Baia in secolele XIV-XVII, vol. I, Ed. Junimea, Iasi, 1980, 288 p.
- Eug. Neamtu, V. Neamtu, St. Cheptea, Orasul medieval Baia in secolele XIV-XVII, vol. II, Ed. Junimea, Iasi, 1984, 276 p.
Studii si articole
- Eug. Neamtu, Obiectele de podoaba din tezaurul medieval de la Cotu Morii, Popricani (Iasi), in ArhMold, I, 1969, p. 283-293.
- Al. Andronic, Eug. Neamtu, Fl. Banu, Sapaturile de salvare de la Vaslui,in Materiale, VIII, 1962, p. 89-101.
- T. Martinovici, Eug. Neamtu, Santierul arheologic Suceava, in Materiale, VIII, 1962, p. 752-756.
- Al. Andronic, Eug. Neamtu, Cercetari arheologice pe teritoriul orasului Iasi in anii 1956-1960, in ArhMold, II-III, 1964, p. 409-439.
- Eug. Neamtu, Tezaurul de monede anepigrafe de arAma de la Alexandru cel Bun descoperit la Iasi, in ArhMold, II-III, 1964, p. 495-503.
- Al. Andronic, Eug. Neamtu, Curtea domneasca din Iasi in lumina recentelor descoperiri arheologice, in Omagiu lui P. Constantinescu-Iasi, Bucuresti, 1965, p. 247-254.
- Al. Andronic, Eug. Neamtu, Gh. Melinte, Principalele rezultate ale sapaturilor arheologice de la Husi, in RevMuz, II, 1965, p. 456.
- Eug. Neamtu, Tezaurul de obiecte din secolul al XVII-lea descoperit la Cucuteni-Letcani (r. Iasi), in ArhMold, IV, 1966, p. 327-343.
- Al. Andronic, Eug. Neamtu, M. Dinu, Sapaturile arheologice de la Curtea domneasca din Iasi, in ArhMold, V, 1967, p. 169-285.
- D.Gh. Teodor, Eug. Neamtu, V. Spinei, Cercetarile arheologice la Lunca Dorohoi, in ArhMold, VI, 1969, p. 187-212.
- Eug. Neamtu, Contributii la cunoasterea stemei dezvoltate a Moldovei in vremea lui Stefan cel Mare, in ArhMold, VI, 1969, p. 329-335.
- Eug. Neamtu, Date istorice si arheologice cu privire la Curtea Domneasca din Piatra Neamt, in MemAntiq, I, 1969, p. 227-240.
- Eug. Neamtu, Ceramica decorativa polono-lituaniana de la Curtea domneasca din Iasi, in SCIV, 21, 1970, 4, p. 697-703.
- Al. Andronic, Eug. Neamtu, T. Martinovici, La résidence princière de Jassy, in Dacia, N.S., XIV, 1970, p. 335-388.
- Eug. Neamtu, Gr. Foit, Tezaurul de obiecte si monede feudale, descoperit la Paun, com. Mihalaseni, jud. Botosani, in ArhMold, VII, 1972, p. 359-367.
- Eug. Neamtu, Precizari arheologice si istorice cu privire la data constructiei “Casei Dosoftei”, in MemAntiq, II, 1970, p. 511-521.
- Al. Andronic, Eug. Neamtu, Sapaturile de salvare de la Husi, in Materiale, X, 1973, p. 275-280.
- Al. Andronic, Eug. Neamtu, cercetarile arheologice de la “Casa Dosoftei” din Iasi (1966-1980), in Meterile, X, 1973, p. 281-287.
- Eug. Neamtu, V. Neamtu, Contributii la cunoasterea satului Tisauti din fostul ocol al Sucevei, in StMatSuceava, III, 1973, p. 119-235.
- Eug. Neamtu, V. Neamtu, St. Cheptea, Inceputurile orasului Baia in lumina datelor arheologice si istorice, in ASU-Iasi, tom XIX, S.III, a, fasc.2, 1973, p. 165-181.
- Eug. Neamtu, Contributii la cunoasterea motivelor ceramice ornamentale medievale moldovenesti, in SCIVA, 25, 1974, 2, p. 309-313.
- Eug. Neamtu, Cahle cu reprezentarea profetului David descoperite la Baia, in SCIVA, 25, 1974, 3, p. 473-477.
- Eug. Neamtu, Aspecte privind dezvoltarea demografica si urbanistica a Iasului in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, Sub semnul lui Clio. Omagiu Acad. Stefan Pascu, Cluj, 1974, p. 76-80.
- Eug. Neamtu, V. Neamtu, St. Cheptea, Contributii arheologice la istoria orasului Baia, in ASU-Iasi,tom XXI, S.III, 1975,2, p. 15-25.
- Eug. Neamtu, V. Neamtu, St. Cheptea, Contributii la cunoasterea mijloacelor de iluminat in asezarea medievala de la Baia, Suceava, in StMatSuceava, V, 1978, p. 205-217.
- Eug. Neamtu, V. Neamtu, Contributii la problema urbanizarii asezarii de la Baia in secolul al XIV-lea, in AIIAI, XVI, 1979, p. 295-304.
- Al. Andronic, Eug. Neamtu, St. Cheptea, Cercetari arheologice peteritoriul orasului Iasi in anii 1961-1967, in ArhMold, IX, 1980, p. 103-110.
- Eug. Neamtu, A. Olaru, Tezaurul din secolele XV- XVI de la Stauceni (jud. Botosani), in ArhMold,IX, 1980, p. 121-123.
- Eug. Neamtu, Le trésor d’objets de parure et de monnaies découvert à Sihleanu (com. Scortaru Nou, dép. de Braila), in Dacia, N.S., XXIV, 1980, p. 341-353.
Recenzii si note bibliografice
- N. Lupu, Un cuptor prefeudal langa Gusterita (jud. Sibiu),in SCS-Iasi, Istorie, VIII, 1957, I, p. 272.
- R. Popa, Tara Maramuresului in veacul al XIV-lea, in AIIAI, VIII, 1971, p. 504-505.
[ Home ]
